(Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 124 din 24/02/2010).
În conformitate cu dispozițiile art.53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare,
potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 18.02.2010, prin care s-a adoptat modificarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 21/2009,
în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) şi (27), art.5 lit.c), art. 8 alin. (1) și ale art. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. I. – Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 21/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 27/11/2009, se modifică după cum urmează :
1. Art. 36 va avea următorul cuprins:
“Art. 36 – (1) Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii şi cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
(2) Asigurătorul RCA poate desfăşura investigaţii privind producerea accidentului, în termen de cel mult 3 luni de la data avizării producerii evenimentului asigurat, în condiţiile în care respectivul accident nu face obiectul unor cercetări efectuate de autorităţile publice.
(3) Asigurătorul RCA are obligaţia să comunice în scris asiguratului şi păgubitului intenţia de a desfăşura investigaţii privind producerea accidentului, în termen de maxim 10 zile de la data avizării daunei.
(4) În termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA este obligat:
a) fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând oferta de despăgubire potrivit propriilor investigaţii cu privire la producerea evenimentului asigurat, în cazul în care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor de asigurare şi producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA;
b) fie să notifice părţii prejudiciate cu privire la motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire.
(5) Asigurătorul RCA este obligat să elibereze asiguratului/utilizatorului, în termen de 15 zile de la înregistrarea solicitării acestuia, un certificat privind daunele înregistrate, pe parcursul ultimilor 5 ani de relaţii contractuale, sau absenţa acestor daune.”
2. Art. 46 va avea următorul cuprins:
“Art. 46 – În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile pot fi stabilite pe cale amiabilă, dacă:
1. potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor;
2. deşi hotărârea instanţei penale a rămas definitivă şi irevocabilă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior;
3. deşi acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor:
a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată; sau
b) sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă a acestora, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia penală a conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs;
- persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia.”
3. La articolul 50, alineatul (10) va avea următorul cuprins:
„(10) În cazul în care pentru reparaţiile vehiculului se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparaţiilor, cuantumul pagubei se stabileşte luând în calcul prețurile practicate de către unitățile de specialitate sau prevăzute în sistemele de specialitate pentru evaluarea daunelor auto, pentru manopera aferentă reparației/înlocuirii pieselor avariate, precum și pentru părţi componente, piese înlocuitoare noi şi materiale.”

Art. II. – Asigurătorii, precum și direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
Angela Toncescu
Bucureşti, 19 februarie 2010
Nr. 2

Sursa : CSA

• Asiguratorul RCA are obligația, în situația în care are suspiciuni întemeiate cu privire la modul de producere a accidentului, de a comunica în scris asiguratului și păgubitului, în termen de 10 zile de la data avizării daunei, intenția de a desfășura investigații. Aceste investigații nu pot dura mai mult de 3 luni de la data avizării daunei.

• Asiguratorul RCA are obligația de a efectua plata dosarelor de dauna, în maxim 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei față de 15 zile așa cum era stabilit până acum.

Reamintim că, în orice situație, păgubiții au posibilitatea de a efectua reparația la orice unitate reparatoare doresc, indiferent dacă aceasta se află sau nu pe lista service-urilor cu care societatea de asigurare are încheiate convenții de colaborare.

“Am decis modificarea normelor RCA pentru a sprijini și mai mult interesele asiguraților și îmi exprim speranța că aceste demersuri vor conduce la îmbunătățirea serviciilor prestate de către companiile de asigurare. Dacă până acum societatea de asigurare stabilea valoarea despăgubirilor potrivit propriilor criterii, acum valoarea pagubei se stabilește având în vedere prețurile practicate de către unitățile de specialitate sau cele din cataloagele de specialitate”, a declarat președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, doamna Angela Toncescu.

Modificările prezentate vor intra în vigoare la data publicării acestora în Monitorul Oficial.

Sursa : CSA

Conform, Ordinului CSA nr.21/ 2009, art.36, despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 15 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurator, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.

Remarcăm faptul că, pe parcursul anului 2009, numărul reclamațiilor înregistrate la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor care au avut ca subiect contracte RCA a fost de 3977, ceea ce reprezintă doar 0,07% din numărul total de contracte încheiate în perioada menționată. Majoritatea acestor reclamații reprezintă sesizari ce privesc modul de soluționare al dosarelor de daună, aproximativ 80% din aceste reclamații fiind soluționate favorabil.

Prin urmare, atât partea vinovată, cât și partea păgubită/vătămată trebuie să furnizeze toate documentele necesare pentru completarea dosarului de daună deschis de societatea de asigurări, astfel încât să se scurteze perioada de soluționare a dosarului și să nu se ajungă din acest motiv la limita legală a termenului de 3 luni de zile.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu intervine în nici un fel în stabilirea tarifelor de primă pentru asigurarea RCA, rolul CSA fiind acela de a urmări respectarea cerinţelor impuse prin Norme şi desfăşurarea activităţii în condiţii de prudenţialitate şi profesionalism.

Subliniem însă faptul că normele în vigoare impun societăţilor de asigurare să stabilească tarifele pe baza unor calcule actuariale pentru limitele de despăgubire prevăzute în norme, cu respectarea criteriilor de prudenţialitate, precum şi să notifice către CSA aceste tarife.

Tarifele de primă sunt stabilite astfel încât să permită acoperirea tuturor obligaţiilor ce rezultă din emiterea acestor poliţe. Asigurătorii RCA îşi stabilesc tarifele de primă pentru fiecare categorie de vehicule, în baza unor calcule actuariale, ce utilizează informaţii deţinute despre propriul portofoliu. În acest fel, societăţile de asigurare au posibilitatea de a stabili tarife diferenţiate în funcţie de profilul clientului, respectiv: vârsta asiguratului, domiciliul acestuia, daunalitatea înregistrată, tipul vehiculului ş.a.

Astfel, tarifele de primă pentru RCA notificate de către societăţile de asigurare au crescut pentru anul 2010, comparativ cu 2009, în medie cu 15%.

Începând cu 1 ianuarie 2010, societățile de asigurare au obligaţia de a aplica sistemul bonus-malus la tarifele de primă pe care le-au stabilit.

Sistemul bonus-malus presupune acordarea unor reduceri de primă, în situaţia în care asiguratul nu a înregistrat daune, sau aplicarea unor majorări asupra primei de asigurare, în situaţia în care asiguratul a înregistrat daune.

Astfel, un asigurat care nu a înregistrat daune va beneficia de o reducere de 10% pentru o poliţă încheiată pentru un an, putând să ajungă la un bonus de 50% dacă timp de şapte ani nu înregistrează daune pe RCA.

Având în vedere numărul de dosare de daună avizate în temeiul polițelor obligatorii RCA, rezultă că cei mai mulți dintre asigurați, circa 90%, vor beneficia de bonus întrucât nu provoacă evenimente.

Unui asigurat care a înregistrat daune i se aplică o majorare a primei de asigurare, respectiv un malus. Malusul se aplică în funcţie de numărul de evenimente şi nu în funcţie de valoarea daunei. Procentul de majorare se aplică diferenţiat în funcţie de istoricul asiguratului, respectiv de numărul anilor anteriori fără daune, şi poate ajunge, în cazul unei daune, până la 30%.

Sursa : Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

Tarifele de primă sunt stabilite astfel încât să permită acoperirea tuturor obligaţiilor ce rezultă din emiterea acestor poliţe. Asigurătorii RCA îşi stabilesc tarifele de primă pentru fiecare categorie de vehicule, în baza unor calcule actuariale, ce utilizează informaţii deţinute despre propriul portofoliu. În acest fel, societăţile de asigurare au posibilitatea de a stabili tarife diferenţiate în funcţie de profilul clientului, respectiv: vârsta asiguratului, domiciliul acestuia, daunalitatea înregistrată, tipul vehiculului ş.a.

Astfel, tarifele de primă pentru RCA notificate de către societăţile de asigurare au crescut pentru anul 2010, comparativ cu 2009, în medie cu 15%.

Începând cu 1 ianuarie 2010, societățile de asigurare au obligaţia de a aplica sistemul bonus-malus la tarifele de primă pe care le-au stabilit.

Sistemul bonus-malus presupune acordarea unor reduceri de primă, în situaţia în care asiguratul nu a înregistrat daune, sau aplicarea unor majorări asupra primei de asigurare în situaţia în care asiguratul a înregistrat daune.

Astfel, un asigurat care nu a înregistrat daune va beneficia de o reducere de 10% pentru o poliţă încheiată pentru un an, putând să ajungă la un bonus de 50% dacă timp de şapte ani nu înregistrează daune pe RCA.

Având în vedere numărul de dosare de daună avizate în temeiul polițelor obligatorii RCA, rezultă că cei mai mulți dintre asigurați, circa 90%, vor beneficia de bonus întrucât nu provoacă evenimente.

Unui asigurat care a înregistrat daune i se aplică o majorare a primei de asigurare, respectiv un malus. Malusul se aplică în funcţie de numărul de evenimente şi nu în funcţie de valoarea daunei. Procentul de majorare se aplică diferenţiat în funcţie de istoricul asiguratului, respectiv de numărul anilor anteriori fără daune, şi poate ajunge, în cazul unei daune, până la 30%.

Sursa : CSA

Normele puse în aplicare prin Ordinul CSA nr.21/2009 prevăd faptul că, în situația în care un asigurat deține mai multe vehicule, sistemul bonus-malus se aplică distinct pentru fiecare vehicul. De asemenea, în cazul înstrăinării/radierii vehiculului asigurat, stabilirea noii clase de bonus-malus pentru un vehicul nou-dobândit se face pornind de la clasa bonus-malus de care asiguratul a beneficiat anterior.

SURSA : CSA

SURSA : CSA

Tarife Omniasig RCA 2010

Tarife ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP RCA 2010

Tarife ARDAF RCA 2010

Tarife ABC Asigurari Reasigurari 2010

Tarife OTP Garancia Asigurari RCA 2010

Tarife Astra Asigurari RCA 2010

Tarife UNIQA Asigurari RCA 2010

Art. 1. – Prezentele norme se aplica numai pentru asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor, denumita in continuare asigurarea obligatorie a locuintelor, precum si pentru activitatea PAID si a asiguratorilor autorizati sa încheie asigurarea obligatorie a locuintelor, desfasurata în cadrul PAID.Art. 2. – (1) În cuprinsul prezentelor norme, in aplicarea pevederilor Legii nr. 260/2008, termenii de mai jos au urmatorul inteles:

1.1. Eveniment asigurat: orice dauna provocata în urma producerii unui risc acoperit prin polita PAD, care apare sau începe sa se manifeste în timpul perioadei de asigurare si în urma careia se naste dreptul la despagubire.

Se considera unul si acelasi eveniment asigurat dauna provocata de producerea unuia ori a mai multor riscuri acoperite de asigurarea obligatorie a locuintei, care apare sau începe sa se manifeste în timpul perioadei de valabilitate a politei PAD.

1.2. Dauna: prejudiciu material provocat locuintei in urma producerii unui risc acoperit de
polita PAD.

1.2.1. Dauna partiala: dauna la locuinta asigurata, astfel încât prin refacere, reparare, reconditionare sau restaurare ori înlocuire a unor parti componente, poate fi adusa în starea în care se afla înaintea producerii sau aparitiei unui eveniment asigurat, costul aferent acestor operatii fiind mai mic decât suma asigurata.

1.2.2. Dauna totala: dauna la locuinta asigurata într-un asemenea grad încât refacerea, repararea, înlocuirea, reconditionarea sau restaurarea partilor sau pieselor componente nu mai este posibila ori costul acestora ar fi egal cu sau mai mare decât suma asigurata.

1.3. Despagubire cuvenita: suma datorata de PAID beneficiarului în urma producerii evenimentului asigurat.

(2) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, termenii de mai jos au numai in cuprinsul prezentelor norme întelesul atribuit prin urmatoarele semnificatii:

2.1. Asigurator: persoana juridica constituita ca societate de asigurare si/sau reasigurare potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, autorizata potrivit Legii nr. 260/2008 sa practice asigurarea obligatorie a locuintelor si a prezentelor norme, sa incheie contracte de asigurare obligatorie a locuintelor in numele si contul PAID si sa regularizeze daunele aparute in urma producerii unui risc acoperit prin polita PAD.

2.2. Administrator: persoana ori autoritatea desemnata, in conditiile legi, sa administreze constructiile cu destinatia de locuinte aflate in proprietatea statului ori a unitatilor administrativteritoriale.

2.3. Contractant: persoana fizica sau juridica cu interes asigurabil asupra locuintei care face obiectul politei PAD, respectiv: proprietarul, administratorul ori locatorul locuintei, care la încheierea contractului obligatoriu de asigurare a locuintei cu PAID pentru acoperirea riscurilor prevazute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008 se obliga fata de PAID sa plateasca prima de asigurare obligatorie.

2.3.1. Asigurat: persoana fizica sau juridica cu drept de proprietate, administrare ori de locatie (in baza unui contract de leasing financiar) asupra constructiei cu destinatia de locuinta, atribuit in baza unui contract, in numele caruia contractantul a incheiat polita de asigurare si care se obliga fata de PAID sa respecte obligatiile care îi revin prin contract;

2.3.2. Beneficiar: persoana fizica sau juridica, prevazuta in polita PAD ca persoana asigurata, care este indreptatita sa primeasca despagubirea pentru pagubele provocate locuintei asigurate în urma producerii unui risc acoperit;

Clasificarea locuintelor

Art. 3. – (1) Se considera locuinte constructiile care sunt alcatuite din una sau mai multe camera de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare care fac corp comun cu constructia cu destinatia de locuinta, avand structura si pereti din elemente precizate la Anexa nr. 1 la norme.

(2) In situatia in care o locuinta este compusa din mai multe corpuri de cladire, construite din materiale diferite, la perioade diferite sau in acelasi timp, tipul locuintei se stabileste in functie de materialele din care au fost executate structura de rezistenta si peretii exteriori pentru partea de constructie care are cea mai mare suprafata construita.

Art. 4. – La incheierea contractului de asigurare, tipul de locuinta, prevazut la art. 2 lit. c) din Legea nr. 260/2008, se stabileste in baza declaratiei contractantului, cu semnatura acestuia la rubrica “identificarea obiectului asigurarii” din polita PAD.

Obiectul asigurarii si riscurile acoperite prin polita PAD

Art. 5. – (1) Obiectul contractului de asigurare îl reprezinta acoperirea riscurilor de cutremur, de inundatii si/sau de alunecare de teren pentru constructia cu destinatia locuirii permanente sau temporare, avand dotarile necesare acestui scop, situata pe teritoriul României.

(2) Contractul de asigurare obligatorie se denunta numai in cazurile in care constructia si-a pierdut destinatia de locuinta.

Art. 6. –Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se încheie, pe an calendaristic, respectiv de la 1 ianuarie la 31 decembrie, pentru fiecare constructie cu destinatia de locuinta între asiguratorii autoriza?i, în numele si contul PAID, si persoanele prevazute la art. 3 alin. (2), (3), (4) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 260/2008.

Art. 7. – De la data de ………… persoanele fizice sau juridice prevazute la art.2 alin. (2) pct. 2.2. din norme au obligatia de a incheia contracte de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinta detinuta in proprietare/administrare pe teritoriul Romaniei.

Art. 8. – (1) Persoana fizica sau juridica care devine proprietar/administrator/locator al unei locuinte neasigurate pentru riscurile acoperite prin asigurarea obligatorie a locuintelor, dupa data de …………. este obligata sa contracteze o polita PAD pentru acea locuinta, în termen de 5 zile lucratoare de la data de la care se afla în aceasta situatie, respectiv de la data autentificarii titlului de proprietate ori de la data desemnarii ca adminitrator.

(2) – Proprietarii de locuinte care, au încheiate contracte de asigurare facultativa privind riscurile prevazute de Legea nr. 260/2008, au obligatia de a încheia contractele de asigurare obligatorie a locuintelor la data expirarii contractelor de asigurare facultativa.

Începând cu aceeasi data, contractele de asigurare facultativa cu privire la locuinte, se pot încheia numai pentru sume asigurate care le depasesc pe cele asigurate obligatoriu, prevazute in lege, sau pentru riscuri care nu fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuintelor.

Art. 9. – (1) În cazul constructiilor aflate în coproprietate se incheie cate un contract pentru fiecare locuinta detinuta in proprietate/folosinta, care acopera si cota parte din coproprietate indiviza care revine fiecaruia pentru partile care, prin natura lor, sunt destinate folosirii în comun de catre toti proprietarii constructiei, respectiv dependintele, dotarile si utilitatile aferente locuirii.

(2) In acest caz prima de asigurare se va plati pe fiecare locuinta in parte. Modul de repartizare cu contractantii asigurarii a sumelor platite de asiguratori cu titlu de despagubire in cazul producerii riscului asigurat se stabileste prin Regulamentul-cadru emis de CSA in conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 260/2008.

Art. 10. – Pentru condominiile in care sunt cel putin 4 apartamente se încheie cate un contract pentru fiecare parte a constructiei cu destinatia de locuinta detinuta in proprietate exclusiva, care cuprinde si dependintele, dotarile si utilitatile detinute in proprietate comuna. In acest caz valoare sumei asigurate obligatoriu precum si a primelor de asigurare se constituie din totalul sumelor care sunt datorate pentru fiecare locuinta in parte. In situatia in care o persoana coasigurata este proprietara unui numar mai mare de locuinte, prima de asigurare va fi reprezentata in raport cu cota parte care revine persoanei respective, valoarea sumei asigurate obligatoriu fiind calculata ca mai sus.

Modul de repartizare la beneficiarii coproprietari a sumelor cu titlu de despagubire, in cazul producerii riscului asigurat, se stabileste prin Regulamentul-cadru emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Polita PAD

Art. 11. – (1) Polita PAD cuprinde urmatoarele informatii:

a)-declaratiile asiguratului referitoare la:

-identificarea contractantului si a beneficiarului asigurarii (nume si prenume/denumire, adresa completa a locuintei, CNP/CUI, telefon);

-identificarea obiectului asigurarii (tipul locuintei, potrivit clasificarii prevazute la Anexa nr.1 la norme si semnatura pentru autentificarea declaratiei asiguratului privind tipul locuintei);

b)-riscurile de baza acoperite prin contract;

c)-suma asigurata pentru tipul de locuinta asigurat;

d)-prima de asigurare aferenta sumei asigurate;

e)-data emiterii politei si perioada de valabilitate a acesteia;

f)-denumirea si stampila asiguratorului care a eliberat polita PAD in numele si contul

PAID;

g)-semnaturile partilor contractante;

h)-denumirea actelor normative care prevad drepturile si obligatiile partilor contractante, precum si modalitatile de despagubire pentru daunele produse de un risc acoperit.

(2) Modelul politei PAD este prevazut la Anexa nr. 2 la norme.

Art. 12. – (1) In cazul schimbarii proprietarului/administratorului/locatorului locuintei, contractantul asigurarii are obligatia de a instiinta in scris despre acest fapt asiguratorul care a eliberat polita PAD pe numele lui si de a prezenta copie a documentului doveditor.

(2) Polita PAD emisa pe numele asiguratului initial ramane valabila pana la expirarea acesteia, asiguratorul eliberand suplimentar un act aditional la polita PAD cu numele noului proprietar al locuintei care face obiectul contractului. Actul aditional face parte integranta din polita de asigurare PAD, fapt ce trebuie mentionat in scris pe polita, sub semnatura si stampila asiguratorului care a eliberat polita.

Prima de asigurare

Art. 13. – (1) Asigurarea riscurilor de cutremur, alunecari de teren ori inundatii pentru fiecare constructie cu destinatia de locuinta se incheie in baza primei de asigurare, pentru perioade de cate 12 luni, pana la momentul la care constructia isi pierde destinatia de locuinta, data inceperii si data incheierii valabilitatii contractului fiind precizate în polita PAD.

(2) Prima de asigurare se plateste integral si anticipat cu cel putin 24 de ore inainte de inceperea valabilitatii politei PAD, astfel:

a) 20 euro pentru constructiile cu destinatia de locuinta de tip A;

b) 10 euro pentru constructiile cu destinatia de locuinta de tip B.

(3) Nivelul primelor de asigurare pot fi modificate anual prin ordin al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in functie de criteriile prevazute de dispozitiile legale in vigoare.

Art. 14. – Prima de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuintelor se plateste în lei asiguratorului care elibereaza polita PAD, de catre contractantul politei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României la data platii, în numerar sau prin virament în contul asiguratorului.

Art. 15. – (1) In baza primei de asigurare platite integral, aferenta tipului de locuinta care face obiectul asigurarii, asiguratorului se obliga sa elibereze contractantului, în numele si contul PAID, o polita PAD pentru fiecare locuinta detinuta in folosinta, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

(2) La eliberarea politei PAD, asiguratorul care a eliberat polita PAD se angajeaza sa acorde despagubiri beneficiarului, in numele si contul PAID, in cazurile provocarii de daune ca urmare a producerii unui risc acoperit prin contract, in perioada de valabilitate a acesteia.

Art. 16. – (1) Asiguratorul care incheie contractul de asigurare obligatorie a locuintelor, in numele si contul PAID, transfera in contul PAID, in termen de 5 zile de la data eliberarii politei PAD, suma incasata cu titlu de prima de asigurare, din care retine in contul sau un comision de 10% din valoarea acesteia.

(2) Cota reprezentand comisionul la care are dreptul asiguratorul care a incheiat contractul de asigurare obligatorie a locuintelor poate fi modificata anual prin ordin al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

Art. 17. – Asiguratorul care a incheiat contractul de asigurare obligatorie a locuintelor inregistreaza comisionul incasat in evidentele contabile ale societatii la contul „Venituri din comisioane pentru cedari in reasigurare – analitic distinct „asigurarea obligatorie de locuinte”.

Perioada de valabilitate a politei PAD

Art. 18. – (1) Perioada de valabilitate a politei PAD, denumita si perioada de asigurare, este intervalul de timp in care PAID preia raspunderea pentru consecintele producerii unui eveniment asigurat.

(2) Perioada de asigurare obligatorie a locuintelor este de 12 luni.

Art. 19. – La expirarea perioadei de valabilitate a politei PAD pentru locuinta, contractantul are obligatia de incheia alt contract de asigurare obligatorie a locuintei, in conditiile prevazute de prezentele norme.

Art. 20. – (1) Raspunderea PAID începe la ora 00,00 a zilei urmatoare în care s-a platit prima de asigurare, dar nu mai devreme de data la care produce efecte actul care da persoanei fizice sau juridice dreptul legal de proprietate/folosinta.

(2) În cazul schimbarii proprietarului/administratorului/locatorului constructiei cu destinatia de locuinta, raspunderea PAID curge pana la data expirarii valabilitatii politei PAD pentru locuinta care face obiectul contractului.

Art. 21. – Raspunderea PAID înceteaza la ora 24,00 a ultimei zile din perioada de asigurare precizata în polita PAD.

Art. 22. – Valabilitatea PAD poate înceta inainte de expirarea perioadei de asigurare în cazul în care constructia asigurata îsi pierde integral destinatia de locuinta sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destinatii nu obliga asiguratorul care a emis PAD la rambursarea sumei corespunzatoare valorii primei obligatorii.

Riscuri acoperite

Art. 23. – (1) Riscurile de baza care sunt preluate în asigurare de PAID pentru locuinta
asigurata, inclusiv pentru elementele de constructie si dependintele, dotarile si utilitatile constructiei sunt: cutremurele de pamânt, alunecarile de teren si inundatiile.

(2) Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor acopera si daunele indirecte provocate constructiilor cu destinatia de locuinte, consecinta directa a producerii evenimentelor mentionate la alin. (1).

Art. 24. – In cazul producerii unui risc asigurat se acorda despagubiri pentru pagubele provocate constructiei cu destinatia de locuinta, pentru elementele constructiei, precum si pentru dependintele, dotarile si utilitatile aferente locuirii, numai daca acestea fac corp comun cu constructia destinata locuirii:

1. pentru pagubele efectiv produse prin actiunea miscarii seismice asupra locuintei;

2. pentru pagubele provocate de ploi torentiale ori topirea brusca a zapezii, care au ca efect producerea de inundatii;

3. pentru pagubele produse constructiilor, in urma infiltrarii apei, provenite in cazul acoperirii pe scurta durata a terenului cu un strat de apa, provenit din:

-revarsarea unui curs de apa, a unui lac sau a marii, ori din formarea sau revarsarea torentelor, suvoaielor sau puhoaielor din orice cauza, inclusiv ruperea digurilor;

-acumularea apelor provenite din precipitatii atmosferice abundente sau topirea zapezii, in zone joase, lipsite de posibilitati de scurgere sau cu posibilitati reduse de evacuare a apelor;

4. pentru pagubele produse constructiilor de apele provenite din una din cauzele prevazute la pct. 3 si 4, precum si apele subterane care ies la suprafata terenului, chiar daca stratul de apa care acopera terenul atinge (in exterior) numai partial constructia cu destinatia de locuinta si patrunde ori de infiltreaza prin pereti in interiorul acesteia;

5. pentru pagubele efectiv produse prin actiunea cutremurelor de pamant ori a inundatiilor asupra constructiei, care provoaca alunecari ale terenului care sustine constructia;

6. pentru pagubele indirecte provocate locuintei, consecinta directa a producerii evenimentului asigurat, daca daunele sunt confirmate de Primarul localitatii unde este amplasata constructia.

Riscuri excluse

Art. 25. – (1) Asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor de pamant, a alunecarilor de teren ori a inundatiilor nu acopera daunele provocate:

1.1. de inundatii produse in timpul formarii unor lacuri de acumulare, sau in timpul schimbarii artificial a cursurilor de apa; prin timpul formarii lacului de acumulare se intelege umplerea cu apa a lacului de acumulare pana la nivelul deversorului;

1.2. in cazurile de amenintare brusca de prabusire sau alunecare de teren, precum si in cazul imposibilitatii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea cladirilor, daca aceste fenomene au fost prilejuite, inlesnite sau agravate de sapaturi ori lucrari edilitare de orice fel, lucrari de prospectiuni, explorari sau exploatari miniere sau petroliere, la suprafata sau in profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;

1.3. de tasarea (lasarea) terenului de fundatie fie sub sarcina constructiei, fie datorita altor cauze;

1.4. de formarea de crapaturi in terenul de fundatie sau in terenul din preajma cladirii, datorita variatiei de volum a terenului, ca urmare a contractiei/dilatarii produse de inghet/dezghet;

1.5. terenului care împrejmuieste locuinta si care nu este asociat notiunii de locuinta si nu face obiectul asigurarii.

1.6. la anexele care fac ori nu fac corp comun cu constructia cu destinatia de locuinta asigurata (garaje, magazii, sopron, grajd, garaj, jardiniere, pergola, împrejmuiri etc.) precum si instalatii si amenajari speciale (piscine, saune, rampe auto, etc.),

1.7. la bunurile de orice fel, altele decât constructia cu destinatia de locuinta (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare, etc.).

(2) – PAID nu acorda despagubiri pentru:

2.1. daunele provocate la locuinte construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;

2.2. la constructii cu detinatia de locuinte produse sau agravate, pentru partea de dauna care s-a marit, datorita nerespectarii de catre asigurat a prevederilor legale (privitoare la autorizarea, construirea/productia, exploatarea) în legatura cu obiectul asigurat, ori pentru pagube produse de prabusirea cladirilor exclusiv ca urmare a defectelor de constructive, chiar daca are legatura cu producerea unui risc asigurat;

2.3. pagube indirecte, cum ar fi reducerea valorii locuintei dupa reparatii;

2.4. cheltuielile de cazare provizorie pana la refacerea locuintei care face obiectul asigurarii PAD si care a fost avariata in urma producerii unui risc acoperit;

Art. 26. – PAID este îndreptatit sa nu acorde despagubiri daca:

1. asiguratul/contractantul nu si-a îndeplinit obligatiile decurgând din contract;

2. dauna s-a produs în perioada de suspendare a efectelor juridice ale contractului;

3. se constata reaua credinta a asiguratului/beneficiarului în legatura cu producerea oricarui eveniment asigurat;

4. în declaratiile contractantului/beneficiarului sau ale reprezentantilor acestuia, care au stat la baza încheierii contractului de asigurare sau care sunt facute cu ocazia cererii de despagubire ori cu oricare alt prilej, se constata neadevaruri, falsuri, aspecte frauduloase, exagerari sau omisiuni care conduc la inducerea în eroare a PAID ori asiguratorului care a eliberat polita PAD;

5. beneficiarul nu prezinta dovezi suficiente pentru justificarea dreptului sau la plata despagubirii, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008;

6. pagubele produse din culpa, favorizate sau agravate, pentru partea de dauna care sa marit cu intentie de catre asigurat/beneficiar ori de persoanele care locuiesc împreuna cu asiguratul/beneficiarul la locuinta asigurata, de prepusii asiguratului/beneficiarului, de persoanele autorizate sa reprezinte beneficiarul pentru obtinerea de despagubiri ori de contractantul asigurarii.

Art. 27. –Se considera culpa in producerea pagubei numai urmatoarele cazuri:

a) agravarea intentionata a efectelor unui eveniment asigurat in scopul distrugerii cladirii, daca aceste fapte rezulta din actele incheiate de organele in drept (politia, pompierii, asiguratorii care a incheiat contractul de asigurare obligatorie a locuintelor, instantele judecatoresti);

b) construirea de cladiri in zone periclitate de inundatii, prabusiri si alunecari de teren, daca organele in drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat in scris asiguratului (inainte de construire) interdictia de a se construi in acea zona, iar pagubele au fost produse de inundatie, prabusire sau alunecare de teren.

Art. 28. – (1) PAID are dreptul sa refuze plata despagubirilor, daca beneficiarii (direct sau prin imputerniciti) nu au instiintat in termenul prevazut la art. 21 din Legea 260 despre distrugerea totala ori partiala a locuintei asigurate, desi au avut posibilitatea sa o faca, daca din acest motiv nu s-au putut determina cauza producerii riscului asigurat si intinderea pagubei.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se acorda despagubiri in cazurile in care termenul de instiintare a fost nerespectat din urmatoarele motive:

a) asiguratul justifica intarzierea, dovedind ca a fost impiedicat dintr-o cauza neimputabila si pe care nu o puteau inlatura, sa instiinteze la timp producerea pagubei, iar cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei se pot stabili prin oricare dintre mijloacele prevazute de prezentele norme;

b) daca asiguratul nu justifica intarzierea instiintarii, insa cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei se pot stabili cu certitudine.

Suma asigurata

Art. 29. – (1) Suma asigurata reprezinta limita maxima de raspundere asumata de PAID pentru subscrierea riscurilor de prevazute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008 pentru fiecare tip de locuinta asigurata, indiferent de numarul de evenimente asigurate produse pe parcursul valabilitatii contractului si care este precizata în polita PAD.

(2) Dupa fiecare dauna, suma asigurata se micsoreaza pentru restul perioadei de asigurare,
cu începere de la data producerii sau aparitiei oricarui eveniment asigurat, cu suma platita drept despagubire, asigurarea continuând cu suma ramasa.

Art. 30. – (1) Suma asigurata pentru locuintele de tip A, construite din elemente precizate la Anexa nr. 1 la norme, reprezinta echivalentul in lei a sumei de 20.000 de euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data producerii evenimentului asigurat.

(2) Pentru locuintele de tip B, construite din elemente precizate la Anexa nr. 1 la norme, suma asigurata reprezinta echivalentul in lei a sumei de 10.000 de euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data producerii evenimentului asigurat.

(3) Nivelul sumelor asigurate poate fi modificata anual prin ordin al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in functie de criteriile prevazute de disozitiile legale in vigoare.

Despagubirea

Art. 31. – (1) Despagubirile se acorda pentru pagubele produse constructiilor cu destinatia de locuinte ca urmare a producerii unuia ori a mai multor riscuri asigurate prin polita PAD.

(2) Producerea unui eveniment asigurat, precizat prin polita PAD ca risc de baza acoperit, se face in baza comunicarii oficiale a Guvernului Romaniei, declarata in urma rapoartelor autoritatilor nationale de seismologie, geologie, meteorologie si/sau hidrologie, dupa caz.

Art. 32. – (1) Dreptul la despagubire în caz de dauna apartine beneficiarului, contractantul neputând exercita acest drept chiar daca este în posesia politei PAD, cu exceptia cazului în  care este împuternicit în acest sens de catre asigurat.

(2) În cazul în care asiguratul are încheiate doua/mai multe asigurari obligatorii pentru aceiasi locuinta, în vigoare la data producerii sau aparitiei evenimentui asigurat, constatarea si evaluarea prejudiciilor se realizeaza de asiguratorul care a primit cererea de despagubire, acesta recuperand de ceilalti asiguratori, care au eliberat politele PAD pentru aceiasi locuinta cu aceiasi perioada de valabilitate, partea de despagubire aferenta celorlalte polite PAD. In acest caz constatarea si stabilirea despagubirii este opozabila celorlati asiguratori, care au eliberat politele PAD pentru aceiasi locuinta cu aceiasi perioada de valabilitate, suma de despagubire fiind platita de fiecare dintre acestia in fractiuni egale.

Art. 33. – (1) În urma producerii unor daune totale ori partiale la locuinta asigurata, beneficiarul ori imputernicitul acestuia vor formula, în scris, cererea de despagubire catre asiguratorul care a eliberat polita PAD în numele si contul PAID.

(2) În cazul persoanelor care beneficiaza de subventionarea primei de asigurare, cererea de despagubire se adreseaza direct PAID.

(3) Formularea in scris a cererii de despagubire ori comunicarea oficiala a producerii unui risc acoperit prin polita PAD pentru o zona delimitata, reprezinta avizare de dauna si obliga asiguratorul care a eliberat polita PAD sa deschida dosarul de dauna si sa initieze procedura de regularizare a pagubelor.

Art. 34. – Orice notificare, comunicare, avizare sau înstiintare în legatura cu polita PAD se considera efectuata daca va fi transmisa în scris, prin unul din urmatoarele mijloace:

a) scrisoare cu confirmare de primire trimisa la adresa PAID ori a asiguratului mentionat în polita sau, în cazul în care aceasta a fost schimbata, la ultima adresa comunicata de catre asigurat, iar în cazul asiguratorului, la adresa PAID ori a unitatii asiguratorului cu care asiguratul a încheiat polita PAD;

b) prin înmânare directa, respectiv depunere la registratura PAID ori a unei unitati a asiguratorului care a eliberat polita PAD, iar în cazul asiguratului, daca este persoana fizica, la adresa acestuia si daca este persoana juridica, la registratura acestuia;

Obligatiile contractantului asigurarii/beneficiarului

Art. 35. – (1) Proprietarul/administratorul/locatorul unei contructii cu destinatia de locuinta are obligatia sa acopere prin asigurare riscurile obligatorii de cutremur, alunecare de teren ori inundatii pentru fiecare locuinta detinuta în proprietate/administrare/locatie.

(2) În cazul în care polita PAD este semnata de un contractant, altul decât asiguratul, acesta va trebui sa respecte obligatiile care deriva din polita PAD, în afara celor care prin natura lor nu pot fi respectate decât de asigurat.

Art. 36. – (1) Înaintea intrarii în vigoare si în timpul derularii asigurarii obligatorii a locuintei asiguratul are urmatoarele obligatii:

1.1. sa întretina locuinta asigurata în bune conditii si în conformitate cu dispozitiile legale in materie si cu recomandarile constructorului sau dupa caz producatorului, în scopul prevenirii producerii sau aparitiei oricarui eveniment asigurat;

1.2. sa raspunda în scris la solicitarile PAID ori ale asiguratorului care a eliberat polita PAD cu privire la împrejurarile referitoare la risc pe care le cunoaste si sa se conformeze recomandarilor facute de PAID ori ale asiguratorului care a eliberat polita PAD privind masurile de prevenire a daunelor;

1.3. sa comunice de îndata catre PAID ori asiguratorului care a eliberat polita PAD disparitia interesului asigurat si noul titular al locuintei asigurate în scopul stabilirii posibilitatilor de continuare a politei PAD cu acesta din urma, în calitate de asigurat (de exemplu: în situatia înstrainarii bunului asigurat, încetarii destinatiei de locuinta asupra obiectului asigurat etc.);

1.4. sa comunice în scris catre PAID ori asiguratorului care a eliberat polita PAD orice modificare aparuta referitor la adresa sediului/domiciliului/resedintei sale, precum si orice modificari ale împrejurarilor referitoare la risc de îndata ce a luat cunostinta de acestea, atât înainte cât si dupa începerea raspunderii PAID;

1.5. sa permita reprezentantilor PAID ori ai asiguratorului care a eliberat polita PAD sa efectueze inspectiile de risc, oricând acestia considera necesar.

(2) În cazul producerii sau aparitiei oricarui eveniment asigurat asiguratul are urmatoarele obligatii:

2.1. sa înstiinteze deindata producerea evenimentul asigurat, dupa caz, la unitatile de pompieri, politie, primaria localitatii sau la alte organe abilitate prin lege, cele mai apropiate de locul producerii acestuia, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele si împrejurarile producerii sau aparitiei evenimentului, la daunele provocate, precum si la precizarea vinovatilor de eventuala marire a pagubei;

2.2. sa înstiinteze în scris PAID ori asiguratorul care a eliberat polita PAD, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 zile de la momentul în care s-a produs riscul asigurat, precizând seria, numarul si data emiterii politei, despre producerea despre producerea evenimentului, daunele suferite si marimea probabila a daunei;

2.3. sa puna deîndata la dispozitia PAID ori asiguratorului care a eliberat polita PAD toate actele încheiate de organele abilitate, documentele si evidentele necesare, precum si orice alte detalii, probe si dovezi de care dispune referitoare la cauza si cuantumul daunelor suferite care au relevanta pentru stabilirea dreptului la despagubire si a despagubirii cuvenite, sau care sunt solicitate de PAID ori asiguratorului care a eliberat polita PAD;

2.4. sa faca dovada dreptului de proprietate/administrare asupra locuintei, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008;

2.5. dupa producerea unui eveniment asigurat, beneficiarul are obligatia sa înstiinteze în scris PAID sau unul dintre asiguratorii care au eliberat politele PAD pentru aceiasi locuinta despre existenta altei/altor asigurari obligatorii de locuinte similare (contractata de catre asigurat ori numele acestuia) în vigoare la data producerii sau aparitiei evenimentui asigurat, având acelasi obiect al asigurarii.

Dispozitii finale

Art. 37. – Persoanele care obtin sau încearca prin orice mijloace sa obtina pe nedrept despagubiri din asigurare sau cei care înlesnesc asemenea fapte, se pedepsesc potrivit legii penale ori de câte ori fapta întruneste elementele unei infractiuni.

Anexa nr. 1 la norme

Structura de rezistenta si peretii locuintelor:

1. Locuinta de tip A: constructie construita cu structura de rezistenta din beton armat sau metal si cu pereti exterior din caramida arsa, piatra, beton, cu sau fara cadre de beton armat, lemn si alte materiale asemanatoare, rezultate in urma unui tratament chimic.

2. Locuinta de tip B: constructie din caramida nearsa, valatuci, chirpici, pamânt batut si alte materiale asemanatoare, nesupuse unui tratament termic sau chimic, cu pereti de orice fel, acoperite cu stuf, paie, trestie sau coceni.

Sursa : CSA

“(Decizia nr. 155/2009 privind suspendarea, la cerere, a desfășurării activității de broker de asigurare de către Societatea Comercială PRO ASSISTANCE BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE – S.R.L. a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 143 din 09/03/2009).”

Sursa : CSA